Ce înseamnă ”a iubi”?


femeia samarineancaPentru a audia predica pe aceeași temă, dați click pe linkul de mai jos:

Ce inseamna „a iubi”? (predica la „duminica femeii samarinence”) by Andrei Pătrîncă on Mixcloud

În timp ce citeam dintr-o anumită carte, mi-a atras atenția un paragraf care spunea, făcând referire la anumite persoane, că ele nu au sentimente autentice. Din pricina rănilor, continua autorul, sentimentele lor autentice au fost înghețate, iar ceea ce se vede sunt emoțiile de împrumut ale celorlalți. Acești oameni sunt veseli când stau în prezența oamenilor veseli, devenind imediat triști în prezența celor triști, deși nu simt nimic din bucuria sau din drama prietenilor lor. Dar, culmea, ei sunt cei care se laudă cel mai des și prin toate mijloacele că sunt oameni iubitori, plini de sensibilitate pentru semeni, mișcați de tragediile umanității întregi. Și, totuși, ce înseamnă să iubești?

În drum spre Galileea, Isus trece prin Samaria. Ucenicii merg să cumpere de-ale mâncării, iar El se așază lângă fântâna  ”lui Iacov”, slăbit și obosit de foame și sete. Soarele de la amiază Îl toropise pe Omul Isus, iar călătoria fusese grea. Fântâna are apă rece, dar inaccesibilă Lui, căci n-are nici frânghie, nici vas. Dar, deodată, de fântână se apropie o femeie. Samarineancă. Aproape că Îl ignoră pe Cristos, dându-și seama că este evreu. Își umple ulciorul cu apă, dă să plece, dar Domnul o oprește, rugând-o să-I dea să bea. Femeia rămâne uimită. Da, a da să bea unui călător însetat e o datorie sfântă pentru un oriental, dar bărbatul era iudeu, iar ea samarineancă. Era o umilință pentru un evreu să vorbească cu un samarinean, darămite să-i ceară apă unei femei din acest neam ”spurcat”, ”corcit cu păgânii”, cum credeau evreii. Dar aici găsesc eu prima trăsătură a iubirii autentice pe care o arată Mântuitorul: a iubi înseamnă a-ți învinge prejudecățile! Iudeii se credeau sfinți, pe când samarinenii erau văzuți ca idolatri. Rabinii evrei acceptaseră comerțul cu samarinenii, însă doar în caz de nevoie, în vreme ce legăturile sociale erau evitate. Un iudeu n-ar fi cerut cu împrumut de la samarineni și n-ar fi primit de la ei o binefacere, nici măcar o bucată de pâine sau un pahar cu apă. Dar Isus știa că ”a iubi” înseamnă a trece peste etichetele și ideile tale preconcepute. Dragostea din Dumnezeu presupune mereu un ”dincolo” de ceea ce firea iubește ușor. Dragostea din Dumnezeu iubește acolo unde nu găsește neapărat ca răspuns iubirea, dar găsește întotdeauna nevoia de iubire. Dragostea e mai presus de tradițiile, datinile și judecățile omenești. Spun Sfinții Părinți că e mai presus chiar decât dreptatea dumnezeiască, pentru că, de n-ar fi așa, nu ar mai exista nici cruce și nici mântuire. Isus, Împăratul Cerului, Apa Vieții, vine la o femeie umilă, cerându-i un favor; și, atinsă fiind de milostivirea Fiului, despre ea se va vorbi în Liturghia Cuvântului, până la sfârșitul istoriei. În ochii evreilor și poate chiar ai membrilor comunității ei, era doar o femeie ușoară, desfrânată, dedată la patimi, învinsă de slăbiciuni omenești. În ochii lui Isus și a Bisericii, ea va rămâne o pildă a harului care transfigurează viața, deschizând-o spre orizonturile eterne ale Împărăției.

Dar între Isus și femeie se înfiripă o discuție stranie. El îi vorbește ei despre lucrurile de sus, ea revine mereu la cele de jos. ”Tu, iudeu, ceri de la mine, femeie samarineancă, să beau?”. ”Oh, de M-ai cunoaște Tu, Tu singură ai cere să bei și Eu ți-aș da Apă Vie”.  ”-Doamne”, continuă ea, ”n-ai cu ce să scoți apa, fântâna e adâncă, de unde să-mi dai apă vie?”. ”-Oricui va bea din apă din fântâna aceasta, Îi va fi iarăși sete, dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete”, spune Domnul. Cu blândețe îi arată Mântuitorul că oricine caută să-și stingă setea la fântânile lumii va înseta iarăși. Dar nevoia lumii, nevoia cea mai adâncă a omului, este Isus Cristos. Văd în tot acest schimb de replici o altă caracteristică a iubirii din Dumnezeu: răbdarea. Să iubești înseamnă să ai răbdare cu celălalt. Să cauți să înțelegi înainte de a judeca, să lași pacea și înțelepciunea răbdării să guverneze relația ta cu cel iubit. Răbdarea Domnului Isus e răsplătită cu deschiderea femeii. Acum ea e gata să primească darul lui Cristos, deși nu-l poate cuprinde pe deplin: ”Doamne, dă-mi această apă ca să nu-mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot!” (Ioan 4,15). La puțină vreme, în același spirit al iubirii mesianice, sfântul apostol al Neamurilor avea să scrie Bisericii: ”Așadar, vă îndemn eu, prizonierul în Domnul, să umblați în mod vrednic de chemarea pe care ați primit-o: cu toată umilința și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alții în iubire, străduindu-vă să păstrați unitatea Duhului în legătura păcii” (Efeseni 4, 1-3).

Domnul Isus îi descrie viața și o îndeamnă să privească acolo, în ea, ca-ntr-o carte deschisă. Mântuitorul întoarce, în fața privirii femeii, filă cu filă, paginile istoriei existenței sale, cu păcate, dureri, căderi. Cine e Acela care-i poate pătrunde misterele vieții? Încearcă să se apere, mutând discuția la un subiect mai puțin personal: adorarea pe muntele nostru sau pe muntele iudeilor?! Dar Domnul îi răspunde cu răbdare și acestor chestiuni. Conversația se derulează așa, o vreme, până când femeia își dă seama că nici viața ei, nici închinarea pe care mai marii ei au învățat-o a o aduce nu sunt cele veritabile. Și atunci, înaintea Marelui Preot, după prima și cea mai profundă spovadă în confesionalul de lângă fântână, simte pentru prima dată în viața ei fericirea: lasă ulciorul cu apă, pleacă îndată în sat spre a da mărturie… Într-o zi toridă, într-o Samarie în care toate lucrurile se întâmplau la fel, o femeie chinuită de vină și fără pace în relația ei cu Dumnezeu întâlnește un drumeț evreu, ostenit, care-i cere apă. Pleacă spre fântâna lui Iacov plină de întristare, lipsită de speranță; se întoarce plină de bucurie și înflăcărată de o nădejde vie. Cineva îi cere apă și îi oferă, în schimb, apa vieții eterne. Oh, de-ar ști ea că Proorocul întâlnit, de dragul ei, din iubirea ce i-o poartă, se va lăsa umilit, batjocorit, străpuns, ca să o împace pe ea, o femeie pierdută, cu Dumnezeul și cu veșnicia ei!

O ilustrație care mie-mi place tare mult spune că, pe când un bijutier era așezat la biroul său, privind distrat strada prin vitrina elegantului său magazin, o fetiță se apropie și-și lipește nasul de geam. Vede o bijuterie frumoasă, iar ochii ei albaștri se luminează. Intră în magazin, arată spre un splendid colier, și-i spune vânzătorului: ”-Puteți să mi-l împachetați frumos pentru un cadou?” Bijutierul o întreabă: ”-Câți bani ai?” Ea răstoarnă pe masă tot ce are: un pumn de monede, câteva scoici și niște figurine. Apoi micuța întreabă: ”-Ajunge?”. ”Vreau să fac un cadou pentru sora mea mai mare. De când mama nu mai este, ea e cea care-i ține locul și niciodată nu are nici măcar o clipă pentru ea. Astăzi este ziua ei și sunt sigură că o voi face fericită cu acest cadou. Piatra aceasta are aceeași culoare ca a ochilor ei”. Omul se duce în spate, revine cu o hârtie de împachetat nemaipomenit de frumoasă, roșie cu auriu, cu care împachetează cu grijă cutia. ”-Ia-o!”, spune el fetiței. ”Și du-o cu grijă!”, adaugă. Fetița pleacă mândră, ținând pachetul ca pe un trofeu. O oră după aceea, în magazin intră o fată frumoasă, cu părul de culoarea mierii și cu niște ochi albaștri minunați. Pune pe tejghea pachetul pe care bijutierul l-a făcut cu grijă  și spune: ”-Colierul acesta a fost cumpărat de aici?”. ”-Da, domnișoară!”, i se răspunde. ”-Și cât a costat?”, întreabă ea. ”-Prețurile practicate în acest magazin sunt confidențiale; nu privesc decât pe client și pe mine”. ”-Dar sora mea avea doar câțiva bănuți. N-ar fi putut cumpăra niciodată un colier ca acesta!”, adaugă domnișoara. ”-Sora dumneavoastră a plătit. A plătit prețul cel mai mare pe care-l putea plăti cineva! A dat tot ceea ce ea avea!”

Da, a iubi înseamnă a trece peste prejudecățile tale! Da, a iubi înseamnă a avea răbdare cu celălalt! Dar, mai presus de toate, a iubi înseamnă a dărui: ”Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe Fiul Său, Unul născut, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică! Pentru că Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El” (Ioan 3, 16-17). Iar dacă El ne-a dăruit tot ceea ce avea mai scump, mai prețios, noi ce-i dăruim în schimb?

Anunțuri

Despre patrincaandrei

Andrei Pătrîncă este medic psihiatru, creștin, interesat să-i ajute pe tineri să depășească diverse abisuri existențiale. Articolele lui Andrei Pătrîncă nu sunt scrise în manieră științifică sau teologică, ci sunt zămislite din propria concepție despre lume si viață. Mesajele prietenilor lui, postate pe blogul său, sunt scrieri care i-au atins inima și i-au marcat existența. Lectură plăcută tuturor! :)
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Ce înseamnă ”a iubi”?

  1. HEROIU ELENA zice:

    Exista undeva , acolo…in biblie..un sfat dat de Isus… cum pot avea din nou curajul sa iubesc asa cum predicati aici???

    ________________________________

  2. Doamne ajuta ca fiecare crestin sa primeasca revelatie in inima lui a ceea ce inseamna dragostea. Dupa parerea mea faptul ca nu intelegem ce inseamna dragostea e o piedica in a-L lasa pe Dumnezeu sa lucreze si sa ne transforme. Cred ca trebui sa invatam sa ne facem vulnerabili inaintea Lui pentru a putea primi dragostea Lui.

  3. Marcy zice:

    Va multumesc pentru acest articol, veritabil oxygen pentru suflet si minte. Intr-o lume în care totul se masoara, negociaza, numara, cumpara, dragoastea agapè este un „défi”, o provocare permanenta adresata acesteia. Marele Sfînt Augustin scria : „Masura dragostei este de a iubi fara masura.” Raspunsul dat de Augustin intrebarii Ce înseamna a iubii? la care ne invitati sa reflectam aici, mi se pare profund si complet. Dragostea nu se masoara, nu se limiteaza nici in spatiu nici in timp, ea ne elibereaza de materie si ne inalta cu adevarat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s